Ce se mai întâmplă cu maidanezii: “Aplicăm eutanasierea de nevoie, nu din plăcere”
Câinii fără stăpân din București continuă să fie eutanasiați de autorități, într-o încercare de a strânge de pe străzi cea mai mare parte a acestora până în primăvara anului viitor. Până acum, din cei 65.000 de maidanezi liberi din capitală, hingherii au capturat aproape 30.000. Dintre aceștia, aproximativ 45%, adică 13.500, au fost eutanasiați, a explicat Răzvan Băncescu, coordonatorul de proiect al Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA), într-un interviu oferit Yahoo News România.
Obiectivul Primăriei Capitalei este ca până în martie 2015 să fie prinși 80% dintre câinii existenți în București, iar numărul persoanelor mușcate să scadă cu 90% față de septembrie 2013.
“Suntem convinși că realizăm obiectivul asumat, la termen. În acest moment numărul persoanelor mușcate de câinii fără stăpân pe raza municipiului București a scăzut cu 79%, iar la capturare avem un mic avans în urma acțiunilor de noapte”, consideră Băncescu.
Deoarece de-a lungul timpului hingherii au intrat de mai multe ori în conflict cu iubitorii de câini, echipajele de ecarisaj sunt însoțite acum de echipajele Poliției Locale a Municipiului București, atât ziua, cât și noaptea. Chiar și așa, încă mai apar dispute: „Zilnic sunt incidente în teren, dar acum pot să-și facă treaba”.
În viitor, ASPA dorește să colaboreze și cu localitățile din jurul capitalei pentru a ajuta primăriile mai mici să rezolve problema câinilor comunitari. Deocamdată însă, acest lucru nu este posibil. La sfârșitul lunii iunie, Curtea de Apel București a suspendat normele de aplicare a legii care gestiona câinii fără stăpân. Normele de aplicare (cuprinse în Hotărârea de Guvern nr. 1059/2013) detaliau felul în care trebuie aplicată legea care permitea eutanasierea câinilor fără stăpân (Ordonanța de Urgență nr. 155/2001).
La momentul suspendării normelor, organizația pentru protecția animalelor „Vier Pfoten”, ONG care atacase normele în instanță, a anunțat că, din acel moment, eutanasierea maidanezilor a devenit ilegală deoarece legea nu poate fi aplicată fără norme.
„”Iubitorii” maidanezilor au dus câini din București în Ilfov ca să-i scape”
Însă autoritățile locale au analizat situația și au stabilit că programul de eutanasiere a maidanezilor poate să continue fără probleme: deși normele metodologice au fost suspendate, temeiul legii există în continuare deoarece Ordonanța de Urgență nu a fost suspendată.
Însă anumite aspecte care era incluse numai în normele de aplicare, precum colaborarea cu primăriile din jurul Bucureștiului, nu mai pot fi puse în practică.
Curtea de Apel București a suspendat normele deoarece a considerat că multe dintre acestea intrau în contradicție cu legea propriu-zisă. De pildă, unul dintre articolele din hotărârea de guvern prevede că primăriile pot încheia protocoale de colaborare cu alte primării („Serviciile specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân desfășoară activitatea de gestionare a câinilor fără stăpân pe raza unităților administrativ-teritoriale, respectiv al subdiviziunilor acestora, la nivelul cărora au fost înființate și, în funcție de posibilități, pot încheia protocoale de colaborare cu unitățile administrativ-teritoriale cu care se învecinează”).
Instanța a apreciat că această prevedere este ilegală deoarece „ar putea fi interpretată în sensul că se permite serviciilor specializate de gestionare a câinilor fără stăpân dintr-o unitate administrativ-teritorială să acționeze pe teritoriul altei unități administrativ-teritoriale, fapt care încalcă spiritul și litera legii”.
Răzvan Băncescu subliniază că argumentul instanței este „o invenție fără fundament” deoarece protocoalele ar fi încheiate de comun acord, iar Primăria Capitalei nu ar intra cu forța pe teritoriul altor orașe și comune: “Complementar Ordonananței de Urgență privind câinii fără stăpân există Legea 215 privind administrația publică și Directiva europeană privind autonomia administrativă la nivel local. Pe scurt, nu putem intra în localitățile unde nu avem acordul autorităților”.
„La ASPA sună oameni și instituții din Ilfov, dar în acest moment nu avem reglementările necesare pentru a captura câinii din Ilfov. În plus, “iubitorii” maidanezilor știu că localitățile limitrofe nu se pot organiza rapid și au dus câini din București în Ilfov ca să-i scape de ASPA”, continuă coordonatorul proiectului.
Acesta apreciază că, din cauza suspendării normelor de aplicare a legii, multe dintre localitățile din jurul capitalei „nu se vor putea ecarisa eficient, în termen scurt”: „Nu toate localitățile au putere financiară. Apoi efortul lor trebuie coordonat, altfel este ineficient”.
În viitor, ASPA intenționează să asigure municipiului București o zonă de protecție prin capturarea câinilor fără stăpân din localitățile din interiorul liniei de centură (Voluntari, Chiajna etc).
“Românii nu mai vor maidanezi pe străzi în proporție de 97%”
Fundația Vier Pfoten a atacat normle de aplicare a legii în instanță și deoarece reprezentanții săi au considerat că „autoritățile locale puteau delega managementul câinilor fără stăpân unor companii private, ceea ce deschidea poarta pentru conflicte de interese și deturnarea banilor publici”.
„Managementul câinilor fără stăpân a fost delegat și până în 2013 în multe orașe din țară (de exemplu, Timișoara). Vier Pfoten este din 1996 pe această problemă în România și spune același lucru pentru că prinde la public. Sunt suficiente sisteme și instituții de control pentru “conflicte de interese și deturnarea banilor publici”, răspunde Băncescu.
Potrivit unui studiu realizat în aprilie 2014 de Mercury Research la solicitarea Vier Pfoten pe un eşantion de 1.242 de persoane de peste 18 ani, 62% dintre respondenți s-au declarat împotriva eutanasierii maidanezilor.
Coordonatorul Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor precizează că „studiul nu este concludent”: “Rezultatul este viciat prin formularea întrebării. Pentru oameni, în general, este greu să răspundă în fața unui necunoscut la o astfel de întrebare. Românii nu mai vor maidanezi pe străzi în proporție de 97%. Aplicăm eutanasierea de nevoie, nu din plăcere”.
Vier Pfoten consideră că studiul este unul serios: “Un institut de cercetare de acest calibru (Mercury Research – n.r.) nu-și permite să-și strice blazonul cu întrebări care induc răspunsuri. Noi am vrut să aflăm exact ce cred românii despre modul de gestionare a câinilor fără stăpân, ca să știm cum să abordăm această problemă. Era important să aflăm opinia reală a românilor, nu ce ne-am fi dorit noi să auzim”, a explicat pentru Yahoo News Livia Cimpoeru, ofițer de presă în cadrul fundației Vier Pfoten.
“Noi suntem primii care nu vrem câini pe stradă, deci domnul Băncescu nu poate contra-argumenta dorința celor 62% dintre români care nu vor eutanasie cu faptul că 97% nu vor câini pe stradă. E o fractură logică. Noi ne-am dori ca niciun român să nu-și dorească maidanezi pe stradă”, continuă reprezentanta ONG-ului.
“Viața în adăpost nu este viață”
În trecut, organizațiile non-guvernamentale au susținut că autoritățile din București au suficient de mulți bani pentru a-și permite „o soluție civilizată” pentru a scăpa de câinii fără stăpân de pe străzi, soluție care să implice doar capturarea, sterilizarea și îngrijirea lor în adăposturi, fără să fie eutanasiați.
Băncescu nu este de acord: „Bucureștiul are și alte lucruri de făcut în loc să întrețină câinii în adăposturi, iar viața în adăpost nu este viață (mai ales pentru un ex-maidanez)”.
Fundația Vier Pfoten consideră însă că eutanasierea maidanezilor nu este o soluție eficientă: „Discuția este de fapt alta: cum faci ca acești câini să nu mai existe pe stradă? Or, 62 din români nu vor eutanasie, punct. Vor alte metode de gestionare, care ar fi mult mai eficiente și mai umane. Din punctul nostru de vedere, o asemenea problemă nu poate fi rezolvată decât prin aplicarea reală, la nivel național și în mod sistematic, a unui pachet de măsuri: sterilizări în masă, campanii de adopții, amendarea celor care abandonează câini și educarea populației. Fără astfel de măsuri o să omorâm an de an zeci de mii de câini și degeaba”, a explicat Cimpoeru.
La ora actuală, Guvernul României a contestat în decizia Curții de Apel București de a suspenda normele de aplicare a legii de gestionare a câinilor fără stăpân. Deocamdată, judecarea contestației nu a început.
„În prima etapă [contestația – n.r.] se judecă la Curtea de Apel București. Dacă una din părți nu e de acord cu soluția finală emisă de Curtea de Apel București, poate ataca la instanța superioară, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Contencios Administrativ și Fiscal”, completează coordonatorul ASPA.
Acesta estimează că procesul se va întinde pe minimum 5-6 luni: „Cel mai probabil se va finaliza în 2015”.
“Normele sunt suspendate, iar el lucrează ilegal”
Între timp, și organizaţia Vier Pfoten a depus o plângere penală împotriva conducerii ASPA, susţinând că instituția ignoră decizia Curţii de Apel Bucureşti de suspendare a normelor de aplicare a legii. Plângerea penală se referă la săvârşirea faptelor de abuz în serviciu, înşelăciune, deturnare de fonduri şi eutanasierea animalelor fără drept.
„Domnul Băncescu mai uită niște chestii: Normele sunt suspendate, iar el lucrează ilegal. Din punct de vedere legal el nu mai poate justifica niciun ban cheltuit pe prinderea câinilor cu acele dubioase firme de apartament, cărora le dă 50 de euro pe câine prins”, consideră reprezentanta Vier Pfoten.
Fundația este nemulțumită și din cauza desființării unui protocol care le permitea angajaților săi să sterilizeze maidanezii: “Deși aveam un Protocol în vigoare pentru sterillizarea câinilor din București exclusiv din fondurile noastre, cu de la sine putere a rupt acest protocol anul trecut (în mod ilegal, l-am dat în judecată), iar in martie, anul acesta, hingherii lui ne-au distrus clinica din Sectorul 6 în care derulam un program de sterilizări”.
“Întreb și eu: cum poate justifica un funcționar public încălcarea ilegală a unui Protocol prin care un ONG își asuma din fonduri proprii să facă ceea ce Primăria nu este în stare? Nu am primit absolut nicio motivație de la ASPA pentru anularea protocolului, pur și simplu ni s-a trimis o somație de evacuare a bazei Pallady. Echipamentele noastre sunt și acum acolo, sechestrate ilegal de ASPA”, mai spune Cimpoeru.